Pagina de start a forumului RomaniaCumTeDorim.MyForum.ro RomaniaCumTeDorim.MyForum.ro
“Nu te apropia niciodata de un taur din fata, de un cal din spate si de un prost din orice directie” (Ken Alstad).Send by randall mcmurphy
 
Easter Egg
 FAQFAQ   CautareCautare   MembriMembri   GrupuriGrupuri   InregistrareInregistrare 
 ProfilProfil   Mesaje privateMesaje private   AutentificareAutentificare 
Romanizarea

 
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect    Pagina de start a forumului RomaniaCumTeDorim.MyForum.ro -> Bun venit !
Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Autor Mesaj
florin
Administrator
Administrator


Data inscrierii: 05/Sep/2007
Mesaje: 114

MesajTrimis: 20/12/2007 02:24    Titlul subiectului: Romanizarea Raspunde cu citat (quote)

www.HaiRapid.go.ro

www.AfaceriBune.go.ro

www.AfaceriBune.home.ro

www.Desktop.go.ro

www.CasaBucuresti.go.ro

www.CasaBucuresti.home.ro

www.RomaniaCumTeDorim.home.ro

www.DaciaCeaMare.go.ro

www.Emagazin.go.ro

www.RomaniaCumTeDorim.go.ro

www.rockthehouse.go.ro




Romanizarea



Veteranii reprezintã, dupã administraþie si armata, un al treilea factor cu “acþiune vizibila” si un prim factor care acþioneazã deschis in vederea romanizãrii spaþiului daco-moesian. Iesiti din cadrul armatei dupa indeplinirea stagiului, ei se bucura “de o deosebita pretuire in sanul societatii”.
O parte dintre veterani insa nu parasesc tabara. Datorita experientei lor, sunt retinuti cu anumite scopuri militare. Practic, acestia se organizeaza ca evocati (slujitori de elita pe langa comandantul unitatii si alti ofiteri de grad mai mic); uneori, numarul lor ajunge pana la a zecea parte dintr-o legiune.
Cei care parasesc tabara legiunii primesc in jur de 3000 de dinari si, fiind cetateni romani, ocupa diverse functii municipale si administrative; asemenea cazuri, cum vom arata mai jos, sunt confirmate epgrafic la Drobeta. Veteranii din trupele auxiliare primesc si ei cetatenia romana, daca nu o aveau deja, obtin dreptul de a se casatori in provincia pe care au aparat-o; in cazul lor, rasplata baneasca este insotita de improprietarirea cu pamant.
Pretutindeni in spatiul daco-moesian, veteranii se afirma prin spiritul de disciplina, stiinta de carte si ordine, contribuind, astfel, in mod nemijlocit, la romanizarea autohtonilor.

Colonistii, prin numarul lor impresionant, constituie un alt factor hotarator care actioneaza liber in vederea romanizarii spatiului daco-moesian. In mod special Dacia Traiana, una dintre ultimele provincii infiintate la hotarele Imperiului Roman, colonizarea masiva este organizata de stat. Adusi “din toata lumea romana pentru popularea oraselor si cultivarea ogoarelor, caci Dacia fusese secatuita de barbati in urma lungului razboi cu Decebal” (Eutropius, Breviarum ab Urbe condita), colonistii actioneaza in domeniul agriculturii, mineritului si mestesugurilor. Originari in mica masura din Italia, nascuti, indeosebi, in provinciile Hispania, Galia, Noricum, Pannonia, Illyricum, dar si in cele din Asia Mica sau nord-vestul Africii, toti acesti colonisti sunt latinofoni. Asemanator veteranilor, vorbesc latina populara, atat intre ei, cat si in relatiile cu autohtonii, denotand o convietuire activa.
De la inceput, altauri de vechi comunitati agricole si protourbane locale, apar asezari de tip roman. Cele mai timpurii sunt vestite canabae, intemeiate pe langa fortificatii. Asemenea asezari sunt atestate in preajma castrelor de la Bumbesti sa Racari, pe valea Jiului; Jidava, pe limes-ul Transalutanus; Durostorum, cu lungime pana la Ostrov; Troesmis in valea Dunarii. Tot in prejma fortificatiilor romane sunt intemeiate structuri teritoriale denumite pagus.
Reprezentative pentru noile feluri de habitat sunt asezarile intitulate vicus. Intre alte întocmai asezari, atestate de izvoarele epigrafice sau narative amintim : Vicus Narcisianum, in tinutul de tara al orasului Tomis; Vicus Novus si Vicus Petra, in etremitatea sudica a Territorium-ului Noviodunense; Vicus Samum, in apropierea castrului cu acelasi nume. Tot vicus si-au inceput noua viata, se pare, si asezarile de la Tibiscum, Ad Mediam, toate “altoite pe sate dacice”.
De retinut faptul ca, in Territorium Histrianorum, este atestat Vicus Buteridavensis, ceea ce denota ca noi asezari rurale sunt făurite si de autohtonii geto-daci, unii transferati din stanga Dunarii. Langa aceasta certa asezare daco-romana, izvoare din anul 200 confirma existenta unei Bessi Amoudi villa (“asezare = mosia si conacul lui Bessus Ampudus”, propietarul fiind un trac din tribul bessilor, romanizat in zona danubiano-pontica, unde vine de pe cursul superior al raului Hebrus). Alte villae rusticae, adevarate ferme romane, sunt atestat la Hobita, Ighiu, Niculitel, Strei, Telita; cele din interiorul arcului carpatic isi vor continua activitatea si dupa retragerea aureliana.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect    Pagina de start a forumului RomaniaCumTeDorim.MyForum.ro -> Bun venit ! Ora este GMT + 3 ore
Pagina 1 din 1

 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum


Powered by phpBB © 2001, 2002 phpBB Group Fa-ti si tu propriul forum GRATUIT, pe www.myforum.ro