florin Administrator

Data inscrierii: 05/Sep/2007 Mesaje: 114
|
Trimis: 20/12/2007 15:56 Titlul subiectului: 1 test to go |
|
|
Privilegiul istoriei, ca ştiinţă a evoluţiei umane, este acela că operează cu informaţii care, odată descoperite, chiar dacă, din varii motive, rămân neexploatate o vreme, nu pot fi eludate la nesfârşit decât cu bună ştiinţă. Practicarea acestui gen de ignoranţă a văduvit poporul român de o parte a propriului trecut, adesea cu intenţia clară de a nu supăra sau deranja susceptibilităţile vecinilor vinovaţi de rapturi teritoriale şi culturale. Neşansa de a se situa geopolitic "în calea tuturor răotăţilor", cum plastic s-a exprimat cronicarul Grigore Ureche, a impus, în cea mai mare parte a secolului trecut, situarea cercetărilor istorice într-o poziţie defensivă şi a restrâns aria acestor cercetări la necesitatea apărării drepturilor româneşti fundamentale asupra teritoriilor cuprinse în interiorul graniţelor actuale ale ţării şi, mai grav, a acceptat instaurarea unui "tabu" în privinţa trecutului istoric şi a genocidului cultural şi naţional la care au fost supuşi românii rămaşi în afara fruntariilor. Aceste realităţi au condus, printre altele, la ignorarea, dictată de raporturile cu puternicii zilei, a contribuţiei românilor la istoria unor popoare şi state vecine.
De aceea este o datorie a istoriografiei româneşti actuale de a relansa cercetarea istoriei românilor de pe baze ştiinţifice şi obiective. Cu atât mai evidentă şi necesară este o astfel de cercetare în cazul poporului român, cu cât el trăieste încă între graniţele a două state, România şi Moldova, iar mai multe alte grupuri vieţuiesc în ţinutul Herţei, Bucovina, Bugeac, teritoriile dintre Nistru si Nipru (Ucraina), la est de Tisa, Voivodina, valea Timocului şi, prin ramurile sale sudice – aromânii, meglenoromânii, istroromânii, rumerii – în alte zone din Bulgaria, ex-Iugoslavia, Albania şi Grecia. Sursa
Ultima modificare efectuata de catre florin la 26/03/2013 21:42, modificat de 1 data in total |
|